“Romania Forever”  

Trofeu unic pentru Printul Charles 

Aflat in Romania, intr-una din nenumaratele sale vizite, locul unde se simte deja ca acasa, datorita bunelor relatii cu romanii dar si pentru ca apreciaza spatiul nostru mioritic, la a carei revitalizare lucreaza cu tot sufletul, domnul Jeremy Staniforth, Inalt Reprezentant pentru Dezvoltare Durabila, a acceptat sa facem un schimb de opinii privind turismul romanesc si munca sa pe acest taram, precum si despre aprecierile Printului Charles la adresa tarii noastre.

Ati fost in Romania de mai multe ori, in calitate de reprezentat al Altetei Sale Regale Printul de Wales si al  Ducesei de Cornwall. Care este scopul vizitelor dumneavoastra in Romania?

Exista un acord intre Alteta Sa Regala si Guvernul Romaniei, de a oferi un secretariat pentru Dezvoltare Durabila, in cadrul biroului Primului Ministru, iar acordul consta in faptul ca Alteta Sa Regala ma plateste sa vin aici, iar Guvernul Romaniei ma plateste cat timp sunt aici. Totodata, Guvernul Romaniei imi va facilita si o parte a personalului, pentru a creste activitatea secretariatului cu privire la toate aspectele Dezvoltarii Durabile, cu precadere in Carpati.

Cum ati descrie acest acord?

Acordul si colaborarea in sine sunt foarte bune, dar este nevoie de timp, mai ales cand vorbim despre noi idei, despre mediu, sustenabilitate si conservarea rutelor culturale locale. Eu nu ma aflu aici pentru a spune, ci pentru a actiona ca un catalizator intre organizatiile care lucreaza deja aici, Guvernul Romaniei si, evident, oamenii care lucreaza in sate si orase, precum Fundatia Mihai Eminescu Trust, de exemplu.

Considerati ca Mihai Eminescu Trust este o organizatie de succes in Romania?

Au fost intr-adevar numeroase succese, dar lente. Trebuie sa lucram cu pasi marunti. Ceea ce este de retinut este faptul ca eu nu aduc bani, ci sunt aici pentru a facilita eliberarea banilor si pentru a identifica posibile surse de bani, care sa poata fi investite in cat mai multe proiecte. Am cunoscut diferiti oameni si am avut si oarece succese in a gasi bani pentru micile proiecte, dar lucrul cel mai important este sa gasim acel transfer de idei, cu privire la dezvoltarea durabila a mediului, aici in Romania, si o mare parte din el a fost deja gasita. Am descoperit insa, ca oamenii si organizatiile lucreaza in mici compartimente si de multe ori nu comunica suficient, iar acesta este un lucru destul de des intalnit. Cineva din Baia Mare, care lucreaza la un proiect axat pe mediul inconjurator, ar putea schimba idei cu cineva din Brasov, spre exemplu, care lucreaza la un proiect similar, pentru a se ajuta. Aici nu este vorba de concurenta.

“Adevarul este bun si laudabil”

Am pornit spre Grecia, a cata oara, nici nu am mai tinut socoteala. Stiu insa ca era in ’89, cand trebuia sa realizam niste reportaje despre comunitatea armaneasca din Salonic. La vremea aceea, diferenta dintre viata “intunecata” romaneasca si tumultul strazilor, al pravaliilor si localurilor Salonicului, te facea sa studiezi pe fiecare om cu care veneai in contact, sa ii intelegi viata. Fiecare minut era dramuit si trebuia sa aduca un profit, fie el si de distractie sau voie buna. Pentru ca este adevarat, grecii stiu sa si petreaca cu patos. Cu toate acestea, atunci am aflat ca si romanii au contribuit la dezvoltarea Greciei, construind singura cale ferata, care strabatea tara lor si chiar populand cu centrale telefonice, fabricate la Electromagnetica, o buna parte din zecile de insule. Poate de aceea s-au si apropiat in timpurile noii Romanii de compania noastra de telecomunicatii. Dar sa lasam trecutul apropiat si sa “revenim” la trecutul indepartat al Salonicului. Sa studiem putin maruntaiele unui “oras cosmopolitan, dar nu un Glamour City”, dupa cum vrea sa convinga Primarul Yiannis Boutarias, un om modest, foarte sociabil, trecut de saizeci de ani, dar cu o vioiciune de adolescent. Voi reveni cu aprecierile domniei sale dupa ce vom vedea de ce acest oras are o istorie aparte si, de ce un amalgam de natii pot impleti cu echilibru, telurile cetatii.

Aparitia orasului si cartea vie a istoriei

Asadar, sa calatorim cu gandul spre anul 315 I.H. cand Regele Macedoniei, Kassandros, a fondat orasul, dandu-i denumirea dupa numele sotiei sale Thessalonika, sora a lui Alexandru cel Mare. Ea a capatat acest nume pentru ca tatal sau, Regele Filip II, a auzit de nasterea sa imediat dupa ce a infrant Thesalia in batalia de la Termopile. Si asa s-a combinat numele Thesalia cu cel al zeitei inaripate Nike, zeita victoriei. Tot Filip II, un mare strateg si om politic este cel care a fost si intemeietorul statului centralizat macedonean. Dupa ocuparea si a regiunii aurifere a muntelui Pangeu din Tracia, Filip II si-a permis baterea filipilor de aur, monede de mare valoare care vor intrece insemnele monetare ale Atenei sau chiar ale Imperiului Persan. Recunoscut ca un arbitru al conflictelor dintre cetatile grecesti, regale, si un excelent diplomat, sfarseste prin a le supune pe toate, inclusiv coloniile din Dobrogea si mai ales Atena, lupta in care fiul sau Alexandru, in varsta de numai optsprezece ani a facut minuni cu cavaleria sa.  Dupa aceste momente ale istoriei, in care Filip II se numeste comandant militar suprem, planuieste atacarea Imperiului Persan pentru a se razbuna pentru umilintele indurate de greci in timpul razboaielor medice din sec. al V-lea I.H. Asasinat la nunta fiicei sale, de catre un general de-al sau, Alexandru Macedon (cel Mare) continua proiectul sau militar si, dupa cum stim, ajunge pana in Persia cu armata sa, unde il invinge pe Darius, cu a carui fiica se insoara peste cativa ani. Cucereste Egiptul si intemeiaza orasul Alexandria, unde se construieste mai tarziu, una dintre cele sapte minuni ale lumii - Farul - dupa numele insulei Pharos, pe care era amplasat. Nu trebuie sa trecem cu vederea ca Alexandru a primit invatatura de la marele filozof Aristotel, nascut si acesta pe acele meleaguri in orasul Stagira. In data de 20 iulie, s-au implinit 2367 de ani de cand s-a nascut.

Cei care au cateva zile libere la sfarsitul lunii iulie pot merge in Sighisoara, la celebrul festival medieval. In acest an, festivalul sarbatoreste Eroul Medieval, iar evenimentul promite numeroase manifestatii, de la piese de teatru la concerte si degustari de vin. De asemenea, vizitatorii vor asista la evenimente din trecut, precum luptele moedievale si procesiuni de vrajitoare.

Ce atractii are Festivalul Sighisoara Medievala

Intre 27 si 31 iulie 2011 se desfasoara cea de-a XIX-a editie a Festivalului Sighisoara Medievala. Primul Festival Medieval de 5 zile prezinta spectacole, parade, turniruri, lupte medievale, initieri cavaleresti, trubaduri, menestrei, teatru de strada, teatru pentru copii si adulti, muzica si dansuri medievale, recitaluri, scoli de lupta medievala si multe altele. Tema din acest an este Eroul Medieval.

Vizitatorii vor avea ocazia sa viziteze expozitiile din cadrul festivalului si sa vada produsele mestesugarilor populari. De asemenea, se organizeaza degustari de vinuri, precum si evenimente care readuc la viata lumea din perioada medievala: procese publice, procesiuni de vrajitoare, condamnari la moarte, torte etc.

Citeste mai mult pe turism.acasa.ro

Sursa foto: turism.acasa.ro