Pe noua artera au fost intercalete gradene cu piațete, sub conducerea căpitanului regatului, Giuseppe Giacalone, venit special de la Palermo, din ordinul viceregelui Duce de Feria. Realizarea acestei "strata nova" a însemnat zece ani de muncă, realizându-se rampe în 150 de pași din piatră de gresie foarte tare la zece palme distanță.

În 1844, diferitele rampe au fost unificate printr-un plan arhitectural de către Salvatore Marino. Acesta a obținut o scară grandioasă rectilinie, cu mai puțini pași decât precedenta.

În 1956, vechea scară adaugă la grandoarea și frumusețea sa și o altă atracție: fiecare treaptă este îmbrăcată în ceramică policromă, cu motive folosite de ceramiștii sicilieni din sec. X până în sec. XX, adunate și adaptate de Prof. Univ. Antonino Ragona. Motivele decorative au fost defalcate în sens ascensional, câte paisprezece trepte pentru fiecare secol. În motivele decorative alternează cele geometrice, florale, figurative ale stilurilor maur, normand, șvab, aragonez, chiaramontanez, spaniol, renascentist, baroc, sec. XVIII, sec. XIX și contemporan.

Scara Santa Maria del Monte, cunoscută și sub numele de Scara Sf. Giacomo, care se înalță acum printre două șiruri de case, are 142 de trepte continue, legând o diferență de nivel de 45 m. Lățimea sa măsoară 8,40 m și se dezvoltă pe 130 m. Veche de aproape patru secole, revoluționară și fascinantă în macrourbanistică, scara este un adevarat muzeu și, dacă ne apropiem mai atent cu privirea, un splendid moment din istoria artei. Această scară este, dincolo de funcționalitatea sa, un loc unde se desfășoară evenimente de sărbătoare de mare atracție pentru localnici, dar și pentru turistii care vin special pentru acestea.