Shanghai. Suzhou. Huangzhou. Fengjing. Dacă doar primul nume vă spune ceva trebuie să ştiţi că celelalte trei îi erau cunoscute lui Marco Polo. Precum aventurierul veneţian acum 700 de ani aşa am rămas şi noi impresionaţi de fermecătoarele, la propriu, oraşe dimprejurul Shanghaiului. Mari lacuri, Marele Canal, faimoase plantaţii de ceai, fabrici de mătase – iată câteva argumente pentru a întreprinde o călătorie în zonă. Am avut ocazia să ne familiarizăm aceste atracţii  pe parcursul lucrărilor celui de-al 51-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) organizat la Shanghai.

Chinezii nu pot fi impresionaţi de nimic din ceea văd în America, în materie de oraşe şi construcţii. Şi asta pentru că au toată arhitectura şi planificarea modernă, la ei acasă. Shanghai e strălucitor atât ziua cât şi noaptea. Se vede foarte frumos în timpul unei croaziere pe râul Huangpu, când, spre seară, lumina apusului face metalul clădirilor mai cald, miile de geamuri strălucitoare, râul molcom.
O zi o puteţi dedica fără greş în a admira oraşul de pe cele mai înalte structuri ale sale. Oriental Pearl TV Tower, cu al său punct maxim la 468 m, este cel mai înalt turn de televiziune din Asia. În interior, la baza sa, vă recomandăm să poposiţi măcar două ore într-un excelent muzeu, care arată evoluţia oraşului în ultima sută de ani. Zeci de diorame, filme, fotografii de epocă, maşini şi reconstituiri  miniaturale ale străzilor comerciale, bursei, sălilor de bal ale oraşului anilor ‘30, vă arată un oraş îndrăgostit pe rând de meşteşuguri, comerţ, tango, şi mereu de noutate.

474 de metri mai jos!

Deschisă anul acesta, SWFC, clădirea Centrului Financiar Shanghai, este momentan cel mai înalt observator din lume. Construit de japonezi, are o siluetă elegantă, cu o fereastră de câteva etaje spre vârful care se îngustează. La prima vedere seamănă cu un deschizător de sticle de bere. Lifturile urcă în mai puţin de un minut până la etajul 97 (baza ferestrei), apoi scări rulante şi alt lift te duc la etajul 100. Aici te plimbi pe Sky Walk, un coridor de sticlă. Uitându-te în jos ai impresia că se mişcă şi te cam ia cu ameţeală. Podeaua este tot din sticlă, cu doar câteva porţiuni mate, şi din anumite unghiuri se poate vedea până jos, în autostradă. 474 de metri mai jos!

Când v-aţi săturat de tehnologie şi înălţimi, coborâţi în oraşul vechi, în zona comercială Yuyuan. Străzile sunt pline de lume, la fel şi podul roz, în colţuri, de pe lac, atelierele în care îţi poţi face poze în decor de epocă. Copii dar şi părinţi fac coadă să se uite într-o... cutie de lemn. Omul ce-i încasa o sumă derizorie, mânuia în spatele draperiei păpuşi, animând sceneta cu voce, muzică, zgomote. Tot aici, grădina Yuyuan, vă pregăteşte sufleteşte pentru frumuseţile provinciei.

Frunze de lotus şi mătase

Oraşele provinciei se spune că sunt mici. Au între… 6-8 milioane de locuitori fiecare. Asemănătoare în cartierele noi, ele atrag prin părţile tradiţionale. Suzhou, la trei ore cu maşina de Shanghai, are o stradă veche, restaurată, denumită Shantang, cu magazine de meşteşugari. Casele dau, în mod tradiţional, către un canal. Grădina Lingering este însă motivul pentru care ne-am întoarce aici. E un loc în care ai vrea să rămâi, numai tu cu frunzele de lotus, cu muzicanţii din pavilion. Construită pe înălţime, împrejurul unui lăculeţ, cu pavilioane de stat şi meditat în fiecare anotimp, este una din cele patru grădini clasice din Suzhou, din perioada secolului al XV-lea.
Mătasea sudului Chinei a atras europenii de sute de ani. De sunteţi un brav urmaş, e recomandată o vizită la prima fabrică de stat, deschisă în urmă cu 60 de ani. Deşi preţurile de magazin central nu se justifică, interesant e să vezi cum se face mătasea, de la vierme la produsul finit.

Ceaiul dragonului şi Buda care râde

Hangzhou este la două ore distanţă de Suzhou. Vizita la Templul budist Lingyin te aduce faţă în faţă cu figura sănătoasă a lui Buda care râde. Că te fotografiezi cu el în stânca din grădina templului ori în oraş, pe Hefang, cu statuia strălucind ca de aur, e de bun augur.
Strada Hefang e vechea comercială din Hangzhou, vie, excelent refăcută pentru turişti, decorată cu şiraguri de lampioane roşii. În magazinele de ceai ţi se arată cum se sortează frunzele şi poţi gusta din diverse sortimente şi calităţi de ceai verde. Farmaciile expun tot felul rădăcini şi ierburi miraculoase. Liniştit, relaxant, aşezat pe dealuri, beneficiind de calmul marelui West Lake, oraşul e spledid. Nu degeaba, printre chinezi e renumit ca cel mai frumos din toată ţara. Întreaga zonă centrală e numai un parc, o pădure de fapt, cu căsuţe tradiţionale ori vile. Plantaţiile de ceai sunt renumite în lume: de un verde umed toamna, cu arbuştii aşezaţi în şiruri, cu mici lacuri şi case de ceai pierdute printre copaci, peisajul oferit se pate încadra în “mai frumos decât în filme”.
În plus aici începe una dintre minunile inginereşti ale Chinei: Marele Canal. Cu o lungime de aproximativ 1800 de kilometri, el se îndreaptă către nord şi ajunge până la Beijing. Construit acum 2500 de ani, este cel mai lung şi cel mai mare canal existent în lume.

Fascinaţia apelor sudului

Fengjing, la ceva mai mult de o oră de Shanghai, e oraşul pe apă ce merită un reportaj întreg. De aceea îi vom păstra secretele pentru un număr următor. Vă spunem acum doar că are savoarea unei Chine ghicite, a unei lumi care se pierde natural, fără părere de rău, cu oameni stând pe scaune, în strădă, privind lumea ca un spectacol. O atracţie a zilei a fost, fără îndoială, parada dragonilor. Momentul în care un jurnalist român, reprezentantul redacţiei noastre, a fost invitat să ia locul unui dansator. Şi astfel am fost surprinşi de fotografii cotidianului Shanghai Daily care a publicat şi un fotoreportaj de la acest eveniment.

(Revista Traveller Magazin, nr. 68, Noiembrie 2009)

DOINA, SÎNZIANA & MARIAN CONSTANTINESCU
 

După aproape două decenii de absenţă, ca urmare a unei munci asociative deosebite, România a revenit ca membru, cu drepturi depline de vot, în Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Editorilor de Turism (FIJET).

Evenimentul a fost consemnat în timpul lucrărilor celui de-al 50-lea Congres FIJET, ce s-au desfăşurat  la Ljubliana (Slovenia). Alături de ţara noastră (reprezentată de delegaţia Clubului Presei de Turism din România – Corina Scarlat, vicepreşedinte, Victor Rădulescu, vicepreşedinte şi Doina Constantinescu, membru fondator), au mai fost validate şi organizaţiile naţionale de profil din Liban şi Republica Panama.

Evenimentul a atras peste 250 de jurnalişti şi scriitori de turism din 30 de ţări. Readerarea ţării noastre, prin Clubul Presei de Turism din România a fost apreciată drept un mare câştig de către liderii FIJET. Organizaţia noastră este  considerată, prin mărimea ei - circa 40 de membrii -, una dintre cele mai importante din renumita familie a jurnalişti de turism. În timpul lucrărilor Congresului mondial reprezentanţii noştri au lansat invitaţia ca anul viitor, probabil în luna mai,  Comitetul executiv al FIJET să-şi desfăşoare lucrările la Bucureşti. Invitaţia a fost evaluată drept „extrem de oportună” şi pentru a cunoaşte atracţiile turistice ale României.

Dintre obiectivele majore ale FIJET preşedintele Tijani Haddad (Tunisia), a arătat că ţelul organizaţiei  este de a „întări credibilitatea organizaţiei care va da greutate activităţilor noastre, prestanţă şi o influenţă reală în parteneriatele pe care le avem cu structurile internaţionale. Mi-am propus să dau mai multă atenţie activităţilor regionale şi naţionale. Ele trebuie să fie mai eficiente, mai profesioniste, mai bine structurate. Membrii trebuiesc acceptaţi în principal ca valori profesionale. Pe de alta parte, trebuie să întărim situaţia financiară a organizaţiei, pentru a dezvolta activitatea şi a da mai multe oportunităţi membrilor noştri prin apartenenţa la FIJET. Vom dezvolta relaţiile cu organizaţiile internaţionale şi profesionale (UNWTO, FUAAV, IHA, IATA, UNESCO) etc. În aceeaşi măsură, FIJET trebuie să se deschidă şi mai mult către tinerele generaţii. Ele sunt viitorul nostru.”

La rândul său Drago Bulc, preşedintele organizaţiei jurnaliştilor sloveni de turism, FIJSLOV, organizatorul congresului, a decis să devină membru în Comitetul Executiv FIJET pentru că: „Am credinţa că după 38 de ani de  experienţă pot contribui la eforturile de modernizare a FIJET ca o organizaţie mondială reprezentativă a jurnaliştilor de turism. Am motivaţii clare de a fi foarte activ în promovarea organizaţiei, în atragerea de noi membri şi, în special, de  noi organizaţii naţionale.” Jim Thompson (SUA), membru în Comitetul Executiv,  a fost însărcinat să revitalizeze structurile de comunicare. El va restructura newsletter-ul şi website-ul FIJET. „Cele două instrumente vor întreţine vectorii de comunicaţie între membri, perminţând organizaţiei noastre să ia decizii mult mai rapide, să fie mai flexibilă şi deschisă. Astfel vom crea o nouă o viziune pentru viitorul FIJET.”

(Revista Traveller Magazin, nr. 56, noiembrie 2008)

Autor: SINZIANA CONSTANTINESCU

Capitala Culturala a Uniunii Europene in 2010 orasul Istanbul a fost la inceputul lunii octombrie si gazda celui de al 52-lea Congres Mondial al Federatiei Internationale a jurnalistilor si scriitorilor de Turism (FIJET). Romania a fost desemnata ca tara organizatoare a urmatorului congres.

Peste 250 de profesionisti, printre care si reprezentati ai PressTour Romania, au bifat, in sapte zile, cateva din cele mai interesante obiective turistice dar si unitati de cazare din Istanbul si Bodrum. Lucrarile congresului au avut ca tema centrala discutii legate de efectele negative ale globalizarii asupra produselor turistice din intreaga lume.

Ce facem cand avem turistii prea multi!

“Diversitatea culturala este principala bogatie a produsului turistic” – a comentat  Tijani Haddad, presedintele FIJET. “Ea este amenintata de natura, activitatile umane si de globalizare” a mai spus el. Ideea a fost sustinuta si de prezentarea facuta de Ilber Ortayli, profesor de cultura si arheologie, director din 2004 al faimosului muzeu Topkapi. El a vorbit despre evolutia turismului cultural in Turcia si a subliniat faptul ca, acum, marea provocare cu care se confrunta institutia pe care o conduce, dar si altele similare, este posibilitatea de gestionare a valurilor de turisti. “In anii 60 Turcia, centrul civilizatiei bizantine dar si greco romane, era o tara inchisa. Aveam abea 120 000 de vizitatori pe an. Azi Turcia primeste aproape 30 milioane de turisti anual iar numarul de muzee a crescut la 150. Topkapi inregistreaza 3,5 milioane intrari, intre 10-15.000 de oameni pe zi. Este o cifra foarte mare” – a spus Ilber Ortayli.

ATURJET, Asociatia turca a Scriitorilor si Jurnalistilor de Turism, a inclus in programul viozitelor de documentare, pe langa atractiile clasice ale Cornului de Aur (Marele Bazar, Moscheea Albastra, Hagia Sofia) si elemente de mare rafinament. Spectacolul de muzica militara al armatei otomane oferit de garda palatului Topkapi, plimbarea pe Bosfor, dar si vizitarea unui hotel butic, unic in oras, Les Ottomans, au fost cateva din momentele inedite, gandite de Ozcan si Ertan Sandikcioglu, presedintele respectiv vicepresedintele ATURJET.

Pozitia Romaniei in jocul promovarii

Tot pe moneda multiculturalitatii a mizat si Eugen Curteanu, secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. El a prezentat invitatia ministrului Elena Udrea catre FIJET, ca Romania sa gaduiasca in anul 2011, al 53-lea Congres. “Romania este o tara multiculturala, iar diversitatea culturala este baza promovarii” a spus Curteanu. El a vorbit de necesitatea crearii unei imagini pozitive pentru tara noastra, lucru care se poate realiza si cu ajutorul jurnalistilor. "MDRT recunoaste rolul important pe care FIJET il are in dinamica pietei internationale de turism si sprijina actiunile acestuia de promovare a relatiilor internationale, prin intermediul turismului si al presei de turism” a adaugat el.

"Romania este cu adevarat una dintre destinatiile turistice mari din lume", a declarat Jim Thompson, director Congrese si Reuniuni al FIJET. “Diversitatea de locatii oferite de tara dumneavoastra, care a primit, deja, din partea noastra trei Mere de aur in anul 2009 si unul in anul 1975, va oferi o bogatie de materiale si experiente noi pentru membrii nostri, jurnalisti si scriitori de turism. Stiu ca va fi un eveniment spectaculos ", a mai spus Thompson.

Lucrarile congresului s-au incheiat cu premierea celor care au paticipat anul acesta la Prima Academie pentru tineri jurnalisti, organizata de FIJET in Slovenia, la Bled. Cele doua distinctii au revenit lui bulgarului Sava Veselinov Chapanov, pentru fotografie turistica si Georgianei Maria Leanca, redactor acasa.ro

In prezent FIJET totalizeaza 600 de membri, din 35 de tari ale lumii. Congresul din Romania (toamna lui 2011) va fi urmat de reuniuni profesionale in Egipt si posibil Panama in 2013.
(Traveller Magazin nr 79, Octombrie 2010)

DOINA & SINZIANA CONSTANTINESCU
Multumiri pentru sprijinul acordat ACCENT TRAVEL & EVENTS
 

     Transilvania, mai mult decat te astepti (2)

Vizita de documentare a celor 200 de jurnalişti şi editori de travel din întreaga lume a continuat, după Bucovina, cu un periplu în Transilvania. Cel de-al 53-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism (FIJET), organizat pe baza unui proiect al Clubului Presei de Turism – FIJET ROMÂNIA, în parteneriat şi cu sprijinul logistic al Ministerului Dezvoltării regionale şi Turismului (MDRT), a inclus alte experienţe  memorabile.

AM DEVENIT CAVALERI AI ORDINULUI CAVALERILOR LUP

Primul popas al vizitei de documentare a fost la Pasul Tihuţei. Aici ne-am întâlnit cu statuia scriitorului Bram Stoker şi amintirile Contelui Dracula. Un pahar de ţuică roşie, ne-a transmis ceva din misterul locului şi mai puţin despre obiceiurile unui vampir născut în scutecele de celuloid. De acolo ne-am îndreptat spre Cetatea Medievală a Sighişoarei unde am avut parte de două nopţi magice şi misterioase. Primirea la porţile vechiului burg a fost încărcată de istorie şi de punerea în scenă a unui ritual în care toţi invitaţii prezenţi au fost înnobilaţi cu diploma „Ordinul Cavalerilor Lup”, pasaport de libera circulatie in tara lui Dracula.